GYURI PASCU. O moarte care putea fi evitată

După ce tolo.ro a dezvăluit faptul că, înainte de ora fatidică 5 AM, a mai existat un apel la ambulanță în jurul orei 3, când artistului i-a fost pus un diagnostic superficial, același site, tolo.ro, dezvăluie o înregistrare a celor de la STS, care spun că nu au fost două ci trei! apeluri la serviciul de ambulanță 112.

„In urma cautarilor efectuate in baza de date a Centrului Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 Bucuresti, au fost identificate trei apeluri referitoare la evenimentul descris de dumneavoastra, si petrecut in data de 26 septembrie anul curent, la orele 03:23, 04:42 si 04:53. Persoana care a efectuat primul apel a anuntat o urgenta medicala, motiv pentru care a fost transferat Dispeceratului de Urgenta al Serviciului de Ambulanta Bucuresti – Ilfov.

Apelanta a revenit precizand ca, deşi la adresă a fost un echipaj de ambulanta, nu stie ce are pacientul, motiv pentru care apelul a fost transferat imediat catre acelasi Dispecerat. La ultimul apel s-a anuntat ca starea pacientului s-a agravat, cazul intrand in zona de competenta a ISU – SMURD catre care a fost directionat. Datele referitoare la codurile de urgenta sunt de competenta agentiilor de interventie”.

Așadar trei apeluri, nu unul, cât s-a știut și comunicat inițial. 

Acest apel, făcut public de STS la cererea posturilor TV, este vital în înțelegerea a ceea ce s-a întâmplat. Acest fapt demonstrează încă o dată cât de bolnav este acest sistem care ar trebui să protejeze cetățeanul.

Puteți citi întregul desfășurător al cazului, cel real, pe tolo.ro.

Și acum să vă zic o experiență personală. Acum câteva luni mi-a fost rău. O zi întreagă, ca niciodată, probabil din cauza a ceva ce am mâncat și nu mi-a priit. Seara, am chemat o ambulanță. Se întâmpla pe la ora 21.20.

Să vă spun la cât a venit ambulanța? După vreo trei! ore. Celor de pe ambulanță, deși au fost amabili, li se părea cumva normală întârzierea. Avuseseră și alte solicitări pe care au trebuit să le onoreze.

Nu zic că era gravă problema mea, spun doar că, cu aceeași lipsă de atenție și de importanță sunt tratați probabil toți cei care apelează serviciul de urgență.

Ce mai este de făcut? Care credeți că este soluția în această situație? Vă las pe voi să comentați. Oare câți vor mai trebui să moară pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș semi-normal? Că pe unul normal, nu or să fie niciodată la noi…

foto

Ți-a plăcut acest articol? Arată-l și prietenilor tăi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*